Return to Video

Thelma Golden : Arta dă formă schimbării culturale

  • 0:01 - 0:04
    Strălucita dramaturgă, Adrienne Kennedy,
  • 0:04 - 0:06
    a scris o carte numită
  • 0:06 - 0:08
    "Oameni care au inspirat piesele mele de teatru".
  • 0:08 - 0:10
    Şi dacă eu aş scrie o carte,
  • 0:10 - 0:12
    numele ei ar fi,
  • 0:12 - 0:14
    "Artişti care au inspirat expoziţiile mele"
  • 0:14 - 0:16
    pentru că metoda mea
  • 0:16 - 0:19
    de a înţelege arta şi a înţelege cultura
  • 0:19 - 0:22
    s-a format urmărind artiştii,
  • 0:22 - 0:25
    studiind ce vor să spună artiştii
  • 0:25 - 0:27
    şi ce fac şi cine sunt ei.
  • 0:28 - 0:30
    Jay Jay de la "Good Times"
  • 0:30 - 0:33
    (Aplauze)
  • 0:33 - 0:35
    important pentru mulţi oameni, desigur,
  • 0:35 - 0:37
    datorită proiectului "dyn-o-mite,"
  • 0:37 - 0:39
    dar poate mai important
  • 0:39 - 0:42
    ca primul artist de culoare
  • 0:42 - 0:44
    la TV la o oră de vârf.
  • 0:45 - 0:47
    Jean-Michel Basquiat,
  • 0:47 - 0:49
    important pentru mine deoarece
  • 0:49 - 0:52
    e primul artist de culoare
  • 0:52 - 0:54
    care mi-a arătat în timp real posibilitatea
  • 0:54 - 0:57
    a ceea ce doream să fac.
  • 0:57 - 1:00
    În linii mari proiectul meu e despre artă
  • 1:00 - 1:02
    în special, despre artiştii de culoare,
  • 1:02 - 1:04
    şi, foarte general,
  • 1:04 - 1:06
    despre modul cum arta
  • 1:06 - 1:08
    schimbă felul cum gândim
  • 1:08 - 1:11
    despre cultură şi despre noi înşine.
  • 1:11 - 1:13
    Pe mine mă interesează artiştii
  • 1:13 - 1:16
    care înţeleg şi rescriu istoria,
  • 1:16 - 1:18
    care se raportează la ei înşişi
  • 1:18 - 1:20
    ca parte integrantă
  • 1:20 - 1:22
    a vastei lumi a artei,
  • 1:22 - 1:24
    dar care au creat spaţii noi
  • 1:24 - 1:27
    pentru a fi văzute şi înţelese.
  • 1:27 - 1:30
    Vă prezint aici doi artişti, Glenn Ligon and Carol Walker,
  • 1:30 - 1:33
    doi dintre cei care formulează cu adevărat pentru mine
  • 1:33 - 1:36
    întrebările esenţiale pe care am dorit să le propun
  • 1:36 - 1:38
    lumii ca şi curator.
  • 1:38 - 1:41
    M-a interesat ideea
  • 1:41 - 1:43
    cauzelor şi metodelor
  • 1:43 - 1:46
    prin care aş putea crea o nouă istorie,
  • 1:46 - 1:48
    o nouă naraţiune în istoria artei
  • 1:48 - 1:50
    şi o nouă naraţiune în lume.
  • 1:50 - 1:52
    Şi pentru a realiza acest lucru, am ştiut
  • 1:52 - 1:55
    că trebuie să văd cum lucrează artiştii,
  • 1:55 - 1:57
    să înţeleg studioul artistului
  • 1:57 - 1:59
    ca pe un laborator,
  • 1:59 - 2:01
    să îmi imaginez apoi,
  • 2:01 - 2:04
    reinventarea muzeului ca spaţiu seminal
  • 2:04 - 2:07
    şi formularea expoziţiei
  • 2:07 - 2:10
    ca o pagină goală prin excelenţă, punând întrebări,
  • 2:10 - 2:12
    oferind un spaţiu
  • 2:12 - 2:15
    pentru a privi şi a ne gândi la răspunsuri.
  • 2:15 - 2:17
    În 1994,
  • 2:17 - 2:19
    când lucram ca şi curator la Muzeul Whitney,
  • 2:19 - 2:21
    am organizat o expoziţie numită "Bărbatul Negru".
  • 2:21 - 2:23
    Aceasta s-a concentrat pe intersecţia
  • 2:23 - 2:25
    dintre gen şi rasă
  • 2:25 - 2:27
    în arta americană contemporană.
  • 2:27 - 2:29
    A intenţionat să exprime
  • 2:29 - 2:31
    modul în care arta
  • 2:31 - 2:33
    ar putea crea un spaţiu pentru dialog,
  • 2:33 - 2:35
    un dialog complicat,
  • 2:35 - 2:38
    un dialog cu multe, multe puncte de plecare
  • 2:38 - 2:40
    şi cum muzeul ar putea fi spaţiul
  • 2:40 - 2:42
    acestei confruntări de idei.
  • 2:42 - 2:44
    Expoziţia a inclus
  • 2:44 - 2:46
    peste 20 de artişti
  • 2:46 - 2:48
    de vârste şi rase diferite,
  • 2:48 - 2:51
    însă examinând cu toţii masculinitatea neagră
  • 2:51 - 2:54
    dintr-un punct de vedere specific.
  • 2:57 - 3:00
    Ce a fost remarcabil la această expoziţie
  • 3:00 - 3:02
    e felul cum
  • 3:02 - 3:05
    m-a motivat pentru rolul meu
  • 3:05 - 3:07
    în calitate de curator şi catalizator
  • 3:07 - 3:09
    al acestui dialog.
  • 3:09 - 3:11
    Unul dintre lucrurile care au devenit
  • 3:11 - 3:13
    foarte clare în timpul expoziţiei
  • 3:13 - 3:15
    e confruntarea mea cu ideea
  • 3:15 - 3:17
    puterii deosebite a imaginilor
  • 3:17 - 3:20
    şi modului în care oamenii le percep şi se percep pe ei înşişi.
  • 3:20 - 3:23
    Vă prezint două lucrări, cea din dreapta, de Leon Golub,
  • 3:23 - 3:26
    şi cea din stânga de Robert Colescott.
  • 3:26 - 3:28
    Şi în timpul expoziţiei,
  • 3:28 - 3:30
    care a fost provocatoare, controversată
  • 3:30 - 3:32
    şi, în cele din urmă, pentru mine,
  • 3:32 - 3:34
    decisivă,
  • 3:34 - 3:36
    în ceea ce priveşte percepţia mea asupra artei,
  • 3:36 - 3:39
    o femeie mi s-a adresat la galerie
  • 3:39 - 3:42
    pentru a-şi exprima îngrijorarea privind natura
  • 3:42 - 3:44
    forţei imaginilor
  • 3:44 - 3:46
    şi modului în care ne înţelegem.
  • 3:46 - 3:48
    Şi a indicat imaginea din stânga
  • 3:48 - 3:50
    spunându-mi cât de problematică e,
  • 3:50 - 3:53
    căci e legată, pentru ea, de ideea
  • 3:53 - 3:56
    reprezentării populaţiei de culoare.
  • 3:56 - 3:58
    Şi a indicat imaginea din dreapta
  • 3:58 - 4:01
    ca exemplu, pentru mine, a demnitaţii
  • 4:01 - 4:03
    care trebuie reprezentată
  • 4:03 - 4:05
    pentru a funcţiona împotriva imaginilor din mass-media.
  • 4:05 - 4:08
    Apoi ea a atribuit identităţi rasiale acestor lucrări,
  • 4:08 - 4:10
    spunându-mi, în esenţă, că lucrarea din dreapta
  • 4:10 - 4:12
    a fost cu siguranţă realizată de un artist de culoare,
  • 4:12 - 4:14
    şi cea din stânga de un artist alb,
  • 4:14 - 4:16
    când, de fapt,
  • 4:16 - 4:18
    lucrurile stăteau invers.
  • 4:18 - 4:20
    Bob Colescott, artist afro-ametican,
  • 4:20 - 4:22
    Leon Golub, artist alb.
  • 4:22 - 4:24
    Sensul acestei întâmplări a fost, pentru mine,
  • 4:24 - 4:27
    de a realiza, în acel spaţiu, în acel moment,
  • 4:27 - 4:29
    că eu, mai mult decât orice
  • 4:29 - 4:31
    doream să înţeleg
  • 4:31 - 4:34
    cum ar putea să funcţioneze imaginile, cum funcţionează imaginile,
  • 4:34 - 4:36
    şi cum artiştii creează
  • 4:36 - 4:38
    un spaţiu mai larg decât cel
  • 4:38 - 4:40
    pe care ni l-am putea imagina în viaţa de zi cu zi
  • 4:40 - 4:43
    să funcţioneze prin aceste imagini.
  • 4:43 - 4:46
    După o vreme am ajuns în Harlem,
  • 4:46 - 4:49
    căminul multor americani de culoare
  • 4:49 - 4:52
    şi centrul emoţional
  • 4:52 - 4:54
    al experienţei de culoare,
  • 4:54 - 4:57
    locul unde a existat cu adevărat Renaşterea din Harlem.
  • 4:58 - 5:01
    Harlem-ul de azi, explicând într-un fel
  • 5:01 - 5:04
    şi conceptualizându-se în această perioadă a secolului,
  • 5:04 - 5:06
    priveşte atât spre trecut, cât şi spre viitor.
  • 5:06 - 5:08
    Am susţinut dintotdeauna că Harlem-ul este o comunitate interesantă
  • 5:08 - 5:10
    deoarece, spre deosebire de multe alte locuri,
  • 5:10 - 5:12
    se raportează la sine în trecut, prezent
  • 5:12 - 5:14
    şi viitor în acelaşi timp.
  • 5:14 - 5:16
    Nimeni nu vorbeşte despre asta numai la prezent.
  • 5:16 - 5:19
    E întotdeauna ce a fost şi ce poate fi.
  • 5:19 - 5:21
    Şi reflectând la acest lucru,
  • 5:21 - 5:23
    se naşte al doilea proiect al meu, a doua întrebare pe care o pun.
  • 5:23 - 5:25
    Poate un muzeu
  • 5:25 - 5:27
    să fie un catalizator într-o comunitate?
  • 5:27 - 5:29
    Poate un muzeu să găzduiască artişti
  • 5:29 - 5:31
    şi să le permită să fie agenţii schimbării
  • 5:31 - 5:34
    în timp ce comunităţile se reconceptualizează?
  • 5:34 - 5:37
    Acesta e Harlem-ul, pe 20 ianuarie,
  • 5:37 - 5:40
    conceptualizându-se într-o manieră extraordinară.
  • 5:41 - 5:43
    Aşadar eu lucrez acum la Muzeul Studio din Harlem,
  • 5:43 - 5:45
    creez expoziţii acolo,
  • 5:45 - 5:47
    şi analizez ce înseamnă
  • 5:47 - 5:49
    a descoperi posibilităţile artei.
  • 5:49 - 5:51
    Şi ce înseamnă asta pentru unii dintre voi?
  • 5:51 - 5:54
    În unele cazuri, ştiu că mulţi dintre voi
  • 5:54 - 5:56
    sunteţi implicaţi în dialoguri multiculturale,
  • 5:56 - 5:59
    lucraţi cu idei privind creativitatea şi inovaţia.
  • 5:59 - 6:02
    Gândiţi-vă la rolul pe care artiştii îl pot juca în asta.
  • 6:02 - 6:05
    Acesta e metoda de incubare şi activism
  • 6:05 - 6:08
    către care lucrez în colaborarea mea cu tinerii artişti de culoare.
  • 6:08 - 6:10
    Gândiţi-vă la artişti nu ca şi creatori de conţinut,
  • 6:10 - 6:12
    deşi pot fi foarte buni la asta,
  • 6:12 - 6:14
    ci, din nou, ca adevăraţi catalizatori.
  • 6:16 - 6:19
    Muzeul Studio a fost înfiinţat la sfârşitul anilor '60.
  • 6:19 - 6:22
    Şi menţionez asta deoarece e important să localizăm
  • 6:22 - 6:24
    această practică în istorie,
  • 6:24 - 6:26
    să analizăm anul 1968,
  • 6:26 - 6:28
    ca reprezentând un incredibil moment istoric
  • 6:28 - 6:31
    şi să ne gândim la pasajul care s-a petrecut de atunci,
  • 6:31 - 6:34
    la posibilităţile pe care noi toţi
  • 6:34 - 6:36
    avem privilegiul să le avem la dispoziţie azi
  • 6:36 - 6:38
    şi să ne imaginăm acest muzeu
  • 6:38 - 6:40
    care s-a născut dintr-un moment de protest intens,
  • 6:40 - 6:42
    şi care a făcut referire
  • 6:42 - 6:44
    la examinarea istoriei şi moştenirii
  • 6:44 - 6:47
    unor importanţi artişti afro-americani
  • 6:47 - 6:49
    la istoria artei în această ţară
  • 6:49 - 6:51
    ca Jacob Lawrence, Norman Lewis,
  • 6:51 - 6:53
    Romare Beardon.
  • 6:53 - 6:55
    Şi apoi, desigur,
  • 6:55 - 6:57
    să revenim la prezent.
  • 6:57 - 6:59
    În 1975, Mohammed Ali
  • 6:59 - 7:01
    a ţinut o prelegere la Harvard.
  • 7:01 - 7:04
    După prelegere, un student s-a ridicat şi i-a zis,
  • 7:04 - 7:06
    "Spune-ne un poem."
  • 7:06 - 7:08
    Şi Mohammed Ali a zis, "Eu, Noi".
  • 7:08 - 7:11
    O declaraţie profundă despre individ şi comunitate
  • 7:11 - 7:13
    spaţiul în care acum,
  • 7:13 - 7:16
    în proiectul meu de descoperire, de analiză a artiştilor,
  • 7:16 - 7:18
    de a încerca să definim
  • 7:18 - 7:20
    ce ar putea fi
  • 7:20 - 7:23
    arta neagră ca mişcare culturală a secolului XXI.
  • 7:23 - 7:25
    Ce ar putea să însemne asta
  • 7:25 - 7:28
    pentru mişcări culturale de peste tot în acest moment,
  • 7:28 - 7:30
    "Eu, Noi" pare
  • 7:30 - 7:32
    incredibil de profetic
  • 7:32 - 7:34
    cu adevărat important.
  • 7:34 - 7:36
    În acest scop,
  • 7:36 - 7:39
    proiectul specific care a deschis această posibilitate pentru mine
  • 7:39 - 7:41
    e o serie de expoziţii
  • 7:41 - 7:43
    al căror nume începe cu F
  • 7:43 - 7:45
    "Freestyle", "Frecvenţă" şi "Flux",
  • 7:45 - 7:47
    care şi-au propus să descopere
  • 7:47 - 7:49
    şi să definească
  • 7:49 - 7:52
    tinerii artişti negri activi în acest moment
  • 7:52 - 7:54
    care, am convingerea profundă,
  • 7:54 - 7:57
    vor continua să lucreze în anii următori.
  • 7:57 - 7:59
    Această serie de expoziţii
  • 7:59 - 8:01
    a fost creată special
  • 8:01 - 8:03
    pentru a pune sub semnul întrebării
  • 8:03 - 8:05
    ce ar putea însemna
  • 8:05 - 8:07
    acum, în acest moment în istorie,
  • 8:07 - 8:10
    să vedem arta ca pe un catalizator,
  • 8:10 - 8:12
    ce înseamnă acum, în acest moment în istorie,
  • 8:12 - 8:15
    când definim şi redefinim cultura,
  • 8:15 - 8:17
    cultura de culoare, în special în cazul meu,
  • 8:17 - 8:19
    dar şi cultura în general.
  • 8:19 - 8:21
    Am numit acest grup de artişti
  • 8:21 - 8:24
    pornind de la o idee, pe care am folosit-o acolo
  • 8:24 - 8:26
    sub denumirea de post-negru.
  • 8:26 - 8:28
    Intenţia a fost să-i definesc
  • 8:28 - 8:31
    ca artişti care şi-au început activitatea acum,
  • 8:31 - 8:34
    privind retrospectiv în istorie, dar începând în acest moment istoric.
  • 8:35 - 8:38
    În această direcţie de descoperire
  • 8:38 - 8:41
    propun un nou set de întrebări.
  • 8:41 - 8:43
    Acest nou set de întrebări constă în:
  • 8:43 - 8:45
    Ce înseamnă, acum,
  • 8:45 - 8:48
    să fii afro-american în America?
  • 8:48 - 8:51
    Ce pot operele de artă să ne spună despre asta?
  • 8:51 - 8:54
    Unde poate exista un muzeu
  • 8:54 - 8:57
    ca loc pentru noi toţi
  • 8:57 - 8:59
    să purtăm această conversaţie?
  • 8:59 - 9:01
    Cu adevărat, ce e cel mai interesant
  • 9:01 - 9:04
    e să reflectăm la energia şi emoţia
  • 9:04 - 9:06
    pe care o provoacă tinerii artişti.
  • 9:06 - 9:08
    Creaţiile lor vorbesc, pentru mine,
  • 9:08 - 9:10
    nu întotdeauna doar
  • 9:10 - 9:12
    despre inovaţia artistică
  • 9:12 - 9:15
    imaginată de gândirea lor, creată de viziunile lor
  • 9:15 - 9:17
    şi eliberată în lume,
  • 9:17 - 9:19
    dar, poate, mai important,
  • 9:19 - 9:21
    prin emoţia comunităţii
  • 9:21 - 9:24
    de a constitui o voce la fel de importantă,
  • 9:24 - 9:27
    care ne va permite să ne înţelegem condiţia acum,
  • 9:27 - 9:29
    ca şi în viitor.
  • 9:29 - 9:32
    Nu încetează să mă surprindă
  • 9:32 - 9:34
    modul în care
  • 9:34 - 9:36
    conceptul de rasă
  • 9:36 - 9:39
    penetrează multe spaţii
  • 9:39 - 9:41
    în care nu ni-l imaginăm.
  • 9:41 - 9:44
    Sunt întotdeauna surprinsă
  • 9:44 - 9:46
    de felul în care artiştii sunt dispuşi
  • 9:46 - 9:48
    să facă asta în creaţiile lor.
  • 9:48 - 9:50
    De aceea analizez arta.
  • 9:50 - 9:52
    De aceea pun întrebări legate de artă.
  • 9:52 - 9:55
    De aceea organizez expoziţii.
  • 9:55 - 9:57
    Aşa cum am menţionat, această expoziţie,
  • 9:57 - 10:00
    40 de artişti tineri care au expus în decursul a 8 ani,
  • 10:00 - 10:03
    şi pentru mine e important să examinez implicaţiile.
  • 10:04 - 10:06
    Mă refer la a examina implicaţiile
  • 10:06 - 10:09
    a ce are de spus această generaţie nouă tuturor.
  • 10:09 - 10:12
    Mă refer la a analiza ce înseamnă pentru aceşti artişti
  • 10:12 - 10:14
    să fie peste tot în lume, căci lucrările lor călătoresc,
  • 10:14 - 10:16
    dar şi în comunităţile lor,
  • 10:16 - 10:19
    în calitate de oameni care văd şi gândesc
  • 10:19 - 10:22
    la problemele cu care ne confruntăm.
  • 10:22 - 10:24
    Mă refer şi la cum percepem
  • 10:24 - 10:26
    impulsul creator şi cum îl cultivăm.
  • 10:26 - 10:28
    Şi imaginaţi-vă, în special în America urbană,
  • 10:28 - 10:31
    impactul cultivării spiritului.
  • 10:31 - 10:34
    Şi la ce concluzie ne aduc toate acestea?
  • 10:34 - 10:37
    Pentru mine, se referă la reimaginarea
  • 10:37 - 10:40
    acestui discurs cultural într-un context internaţional.
  • 10:40 - 10:43
    Deci ultima formulă a acestui proiect
  • 10:43 - 10:45
    s-a numit "Flux",
  • 10:45 - 10:47
    după ideea de a crea
  • 10:47 - 10:49
    o reţea reală
  • 10:49 - 10:51
    de artişti din toată lumea,
  • 10:51 - 10:53
    privind de fapt nu neapărat
  • 10:53 - 10:56
    din Harlem în afară, ci în perspectivă.
  • 10:56 - 10:59
    Şi "Flux" a analizat artişti născuţi în Africa.
  • 10:59 - 11:02
    Şi în timp ce mulţi dintre noi se gândesc la acel continent
  • 11:02 - 11:04
    şi la ce înseamnă el
  • 11:04 - 11:06
    pentru noi toţi în secolul XXI,
  • 11:06 - 11:08
    am început această analiză
  • 11:08 - 11:10
    prin intermediul artiştilor şi creaţiilor
  • 11:10 - 11:13
    şi prin a-mi imagina ce ne pot spune ei despre viitor,
  • 11:13 - 11:16
    ce ne spun ei despre viitorul nostru
  • 11:16 - 11:19
    şi ce creează ei în spiritul
  • 11:19 - 11:22
    de a oferi publicului această însemnată posibilitate de a privi
  • 11:22 - 11:24
    acest continent plasându-se ca parte
  • 11:24 - 11:26
    a vastului nostru dialog.
  • 11:26 - 11:28
    Aşadar, ce descopăr eu
  • 11:28 - 11:30
    când mă uit la opere de artă?
  • 11:30 - 11:32
    La ce mă gândesc eu
  • 11:32 - 11:34
    când mă gândesc la artă?
  • 11:34 - 11:36
    Simt că privilegiul pe care l-am avut ca şi curator
  • 11:36 - 11:39
    nu constă numai în a descoperi lucrări noi,
  • 11:39 - 11:41
    a descoperi lucrări captivante
  • 11:41 - 11:43
    ci constă cu adevărat în
  • 11:43 - 11:45
    ce am descoperit despre mine însămi
  • 11:45 - 11:47
    şi ce pot eu oferi
  • 11:47 - 11:49
    în spaţiul unei expoziţii,
  • 11:49 - 11:52
    a vorbi despre frumuseţe, a vorbi despre putere,
  • 11:52 - 11:54
    a vorbi despre noi înşine
  • 11:54 - 11:57
    şi a vorbi unii cu alţii.
  • 11:57 - 12:00
    Şi asta mă face să mă trezesc în fiecare dimineaţă
  • 12:00 - 12:02
    şi să vreau să mă gândesc
  • 12:02 - 12:05
    la această generaţie de artişti de culoare şi la artişti din toată lumea.
  • 12:05 - 12:07
    Vă mulţumesc.
Title:
Thelma Golden : Arta dă formă schimbării culturale
Speaker:
Thelma Golden
Description:

Thelma Golden, curator la Muzeul Studio din Harlem, analizează trei expoziţii recente care explorează felul în care arta examinează şi redefineşte cultura. Artiştii "post-negri" cu care colaborează îşi folosesc lucrările pentru a provoca un nou dialog despre rasă şi cultură -- şi despre sensul artei în sine.
more » « less
Video Language:
English
Team:
closed TED
Project:
TEDTalks
Duration:
12:08
Madalina Pierseca added a translation

Romanian subtitles

Revisions

Our website uses cookies for analysis purposes.